
Acesta este cea mai mare specie din subfamilia Arvicolinae, care include alte 142 specii de rozatoare. Bizamul este denumit sobolan intr-un sens general, deoarece este un rozator mijlociu, cu un stil de viata adaptabil si un regim alimentar omnivor. Desi in captivitate, sobolanii de apa au ajuns si la varsta de 10 ani, in salbaticie media de viata este de aproximativ 3 ani. Insa nu sunt "sobolani adevarati", adica membri ai genului Rattus.
Blana bizamului este utilizata in scop comercial, mai ales pentru paltoane. Blana este adeseori vopsita sa semene cu blanuri mai scumpe si sunt vandute sub o varietate de nume. De asemenea, secretiile glandelor bizamului sunt folosite in industria de creare a parfumurilor.
A devenit un daunator serios in Europa, deoarece tunelurile create distrug malurile canalelor si a fundatiilor.
Cum arata un sobolan de apa?
Au blana deasa de culoarea maro, si o coada lunga fara par, solzoasa. Pot ajunge la o lungime de pana la 60 de centimetri. Picioarele din spate sunt membranate pentru inot, iar ochii si urechile sunt foarte mici. Traiesc in mlastini, sau alaturi de iazuri, lacuri si rauri. Sunt activi pe tot parcursul zilei, dar sunt deosebit de activi atunci cand vine intunericul. Au calitatea de inotatori excelenti si pot ramane sub apa timp de 15 minute. Folosesc cozile pe post de carma, putand inota inainte si inapoi. Acestia pot mesteca alimentele chiar si sub apa fara probleme.
Bizamul isi construieste adapostul la fel ca si castorul, din plante acvatice sau din radacinile pomilor. Isi mai pot face si vizuini, in marea majoritate a timpului are 2 iesiri: una in imediata apropiere a apei, cealalta pe uscat.
Inmultire:
Sezonul de imperechere la sobolanul de apa incepe la sfarsitul iernii si se termina in septembrie. O femela poate naste de pana la 5 ori pe an, in jur de 10 pui la fiecare nastere. Puii se nasc fara blana. Dupa circa doua saptamani, au blana lor si incep sa inoate.
Bizamul traieste in grupuri mari intr-un teritoriu. In cazul in care devine prea aglomerat, femelele pleaca cu puii, deoarece masculii ii pot omori.
Cu ce se hranesc sobolanii de apa?
Se hranesc cu o varietate de alimente vegetale inclusiv papura, nuferi, orez salbatic, trifoi, salcie. Atunci cand isi construiesc vizuinele iar iesirile sunt in apropierea livezilor, pot provoca daune extreme, deoarece rod radacinile pomilor fructiferi pe care le si depoziteaza. De asemenea, dauneaza culturilor de morcov, patrunjel, sfecla, ceapa si cartofi cu care se hranesc. Rareori se hranesc cu raci de apa, broaste, melci si pesti mici, dar tot pot dauna faunei piscicole. Se hranesc cu o cantitate extrema de alimente, consumand o cantitate egala cu o treime din greutatea lor.
Atunci cand un bizam construieste o vizuina, ajuta o multime de alte animale. Vizuinele pot oferi spatiu pentru serpi, broaste testoase, broaste raioase si multe altele. Ratonul este vestit pentru adapostirea in vechile vizuini ale bizamului.
Principalii pradatori naturali ai sobolanului de apa sunt nurca, nevastuica, vulpea, bufnita, serpii, pisicile, cainii si oamenii. Bizamul lasa in urma sa niste gramezi mirositoare, formate din teancuri mici de frunze, fire de iarba si fluidele corpului, pentru a-si marca teritoriul.
Cu toate ca bizamii aduc contributii importante la sistemele acvatice naturale, vizuinele lor pot pune in pericol structurile din apropierea apelor. Sunt cazuri cunoscute in care au dus si la distrugerea podurilor. Numarul lor poate creste pana la punctul in care o suprafata este dezgolita complet de plante acvatice. Dupa ca consuma toate plantele, parasesc zona lasand totul in urma. Acest comportament duce la distrugerea radacinilor pomilor, iar impreunacu actiunea vantului si a valurilor, malurile se erodeaza.
Produse recomandate pentru combaterea sobolanului de apa:
Prinde-i!, capcana animale
265.21 LeiInclude TVA
Big Cheese STV 075, capcana sobolani
176.4 LeiInclude TVA
Prinde-i!, capcana sobolani
51.6 LeiInclude TVA
Prinde-i! 2, capcana animale
280.8 LeiInclude TVA
Alte metode de prevenire:
Bizamii prefera sa isi construiasca vizuina pe pante abrupte acoperite cu vegetatie densa. Astfel, pot fi descurajati prin mentinerea pantelor la un raport de 3:1 sau mai putin, si prin controlul cresterii vegetatiei.
Se mai pot monta bariere pe maluri, la aproximativ 50 cm deasupra apei si 100 cm sub apa. Plasa trebuie sa fie din aluminiu sau otel, cu ochiuri mici.